Bai nu mai faceti spam !!
9 iulie 2010Administratori idioti, legea spamului interzice , va reclam, nu am cerut sa imi trimiteti invitatii si alte lucruri . Va rog sa stergeti e-mailul meu de pe acest site.
Nu mai furati mailuri de pe siteuri …
Funarul Bihorului
10 aprilie 2008Funarul Bihorului
De mai bine de o jumatate de an, Oradea
sta pe un butoi de pulbere din cauza comportamentului incalificabil al
prefectului Ilie Bolojan (din partea PNL), transformat peste noapte intr-un
adevarat Funar al Bihorului. Deciziile si declaratiile lui Bolojan sunt
indreptate cu precadere impotriva democratului Petru Filip, primarul Oradei,
culmea, coleg de alianta cu Bolojan. In fapt, manevrele si clinciurile
prefectului blocheaza dezvoltarea unuia dintre cele mai puternice municipii din
Transilvania, amenintand sa il arunce in bezna jocurilor de interese, asa cum
Gheorghe Funar a facut cu Clujul timp de doisprezece ani. Mai rau este ca
prefectul Aliantei se pozitioneaza tot in "structura" de putere a
oamenilor de afaceri Ioan si Viorel Micula, aflati pe podiumul celor mai bogati
oameni din Romania,
care i-au pus la dispozitie lui Bolojan intregul arsenal media de care dispun.
Si nu numai atat.
sta pe un butoi de pulbere din cauza comportamentului incalificabil al
prefectului Ilie Bolojan (din partea PNL), transformat peste noapte intr-un
adevarat Funar al Bihorului. Deciziile si declaratiile lui Bolojan sunt
indreptate cu precadere impotriva democratului Petru Filip, primarul Oradei,
culmea, coleg de alianta cu Bolojan. In fapt, manevrele si clinciurile
prefectului blocheaza dezvoltarea unuia dintre cele mai puternice municipii din
Transilvania, amenintand sa il arunce in bezna jocurilor de interese, asa cum
Gheorghe Funar a facut cu Clujul timp de doisprezece ani. Mai rau este ca
prefectul Aliantei se pozitioneaza tot in "structura" de putere a
oamenilor de afaceri Ioan si Viorel Micula, aflati pe podiumul celor mai bogati
oameni din Romania,
care i-au pus la dispozitie lui Bolojan intregul arsenal media de care dispun.
Si nu numai atat.
Prefect in ciuda legii
Numirea in functie a liberalului Ilie Bolojan, altminteri un
obscur comerciant din localitatea Alesd, i-a surprins pe politicienii locali
care se asteptau ca membrii de vaza ai PNL Bihor (Silviu Torjoc, Ioan Oprean,
Valeriu Boeriu) sa ocupe aceasta functie. Din nefericire, ca si in alte dati,
de la Bucuresti a fost preferat, intamplator sau nu, un om aflat in gratiile
grupului de interese European Drinks, trust de companii patronat de oamenii de
afaceri oradeni Ioan si Viorel Micula, locul 3 in topul celor mai bogati oameni
din Romania.
obscur comerciant din localitatea Alesd, i-a surprins pe politicienii locali
care se asteptau ca membrii de vaza ai PNL Bihor (Silviu Torjoc, Ioan Oprean,
Valeriu Boeriu) sa ocupe aceasta functie. Din nefericire, ca si in alte dati,
de la Bucuresti a fost preferat, intamplator sau nu, un om aflat in gratiile
grupului de interese European Drinks, trust de companii patronat de oamenii de
afaceri oradeni Ioan si Viorel Micula, locul 3 in topul celor mai bogati oameni
din Romania.
Nici acest lucru nu ar fi deranjat prea tare, daca
desemnarea lui Bolojan in functia de reprezentant al Guvernului in teritoriu
s-ar fi facut cu respectarea prevederilor legale. Potrivit prevederilor Legii
nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, cat si Legii 340/2004,
privind institutia prefectului (art. 9), prefectul si subprefectul trebuie sa
indeplineasca obligatoriu conditii specifice pentru ocuparea functiei publice:
sa aiba studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau
echivalenta si o vechime in specialitatea absolvita de cinci ani, pentru
prefect, respectiv trei ani, pentru subprefect, sa fi absolvit programe de
formare si perfectionare in administratia publica, organizate, dupa caz, de
Institutul National de Administratie (INA) sau de alte institutii specializate,
din tara sau strainatate.
desemnarea lui Bolojan in functia de reprezentant al Guvernului in teritoriu
s-ar fi facut cu respectarea prevederilor legale. Potrivit prevederilor Legii
nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, cat si Legii 340/2004,
privind institutia prefectului (art. 9), prefectul si subprefectul trebuie sa
indeplineasca obligatoriu conditii specifice pentru ocuparea functiei publice:
sa aiba studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau
echivalenta si o vechime in specialitatea absolvita de cinci ani, pentru
prefect, respectiv trei ani, pentru subprefect, sa fi absolvit programe de
formare si perfectionare in administratia publica, organizate, dupa caz, de
Institutul National de Administratie (INA) sau de alte institutii specializate,
din tara sau strainatate.
La capitolul "experienta" in administratie
publica, Bolojan este corigent: el a activat patru ani in calitate de consilier
local la Alesd si numai 7 luni in calitate de consilier judetean, in total
vechimea sa reducand-se la patru ani si sapte luni batuti pe muchie in functii
publice, la care adaugam si lipsa sa de studii in domeniul administratiei
publice (actualul prefect urmeaza abia acum cursurile INA).
publica, Bolojan este corigent: el a activat patru ani in calitate de consilier
local la Alesd si numai 7 luni in calitate de consilier judetean, in total
vechimea sa reducand-se la patru ani si sapte luni batuti pe muchie in functii
publice, la care adaugam si lipsa sa de studii in domeniul administratiei
publice (actualul prefect urmeaza abia acum cursurile INA).
Dupa cum rezulta din propriile declaratii, Bolojan nu are
nici cei cinci ani obligatorii lucrati in specialitatea pe care a absolvit-o.
Intre 1994 si 2004, cu toate ca a terminat o facultate de Mecanica si una de
Matematica, Bolojan a fost doar administrator al propriilor firme, aspect
asupra caruia vom reveni in cele ce urmeaza.
nici cei cinci ani obligatorii lucrati in specialitatea pe care a absolvit-o.
Intre 1994 si 2004, cu toate ca a terminat o facultate de Mecanica si una de
Matematica, Bolojan a fost doar administrator al propriilor firme, aspect
asupra caruia vom reveni in cele ce urmeaza.
Linsaj mediatic
Legaturile sale discrete cu Ioan si Viorel Micula au inceput
sa fie evidente in momentul in care, odata numit, Bolojan a inceput sa
manifeste un comportament ostil tuturor actiunilor intreprinse de Primaria
Oradea, mai vechiul of al fratilor Micula, pentru care institutia a ramas mereu
o reduta necucerita. Prin atitudinea sa fata de primarul democrat Petru Filip,
dar si fata de Consiliul Local Oradea,
Bolojan a aruncat in aer existenta Aliantei PNL-PD, facand orice dialog
imposibil. Limbajul lui Bolojan, dar si actiunile sale imediate l-au pozitionat
imediat pe prefect in tabara "European Drinks" care i-a pus la
dispozitie intregul arsenal mass-media pentru a arunca cu noroi in institutia
Primariei. Ca la un semn, ziarele, radiourile si televiziunile locale patronate
de fratii micula au inceput sa improaste pe de o parte cu critici nefondate
activitatea Consiliului Local, si sa-i aduca, pe de alta parte, laude desantate
prefectului, intr-un grobian linsaj mediatic.
sa fie evidente in momentul in care, odata numit, Bolojan a inceput sa
manifeste un comportament ostil tuturor actiunilor intreprinse de Primaria
Oradea, mai vechiul of al fratilor Micula, pentru care institutia a ramas mereu
o reduta necucerita. Prin atitudinea sa fata de primarul democrat Petru Filip,
dar si fata de Consiliul Local Oradea,
Bolojan a aruncat in aer existenta Aliantei PNL-PD, facand orice dialog
imposibil. Limbajul lui Bolojan, dar si actiunile sale imediate l-au pozitionat
imediat pe prefect in tabara "European Drinks" care i-a pus la
dispozitie intregul arsenal mass-media pentru a arunca cu noroi in institutia
Primariei. Ca la un semn, ziarele, radiourile si televiziunile locale patronate
de fratii micula au inceput sa improaste pe de o parte cu critici nefondate
activitatea Consiliului Local, si sa-i aduca, pe de alta parte, laude desantate
prefectului, intr-un grobian linsaj mediatic.
Practica fratilor Micula nu este noua. Acum cateva luni,
exasperati de murdariile si presiunile din organele de presa controlate de
grupul European Drinks, liderii judeteni ai unor partide, presedintele
Consiliului Judetean si primarul municipiului Oradea, i-au acuzat, intr-o
scrisoare deschisa, pe Ioan si Viorel Micula de "santaj mediatic" si
"presiuni politico-economice". "In ultima perioada, la diverse
niveluri, s-a luat nota cu reala ingrijorare de atitudinea necooperanta si
adesea vadit ostila, manifestata in structurile nou alese ale conducerii
judetului de reprezentantii intereselor trustului pe care il patronati.
exasperati de murdariile si presiunile din organele de presa controlate de
grupul European Drinks, liderii judeteni ai unor partide, presedintele
Consiliului Judetean si primarul municipiului Oradea, i-au acuzat, intr-o
scrisoare deschisa, pe Ioan si Viorel Micula de "santaj mediatic" si
"presiuni politico-economice". "In ultima perioada, la diverse
niveluri, s-a luat nota cu reala ingrijorare de atitudinea necooperanta si
adesea vadit ostila, manifestata in structurile nou alese ale conducerii
judetului de reprezentantii intereselor trustului pe care il patronati.
De asemenea, suntem profund dezamagiti de lipsa de
profesionalism, precum si de caracterul tendentios si nejustificat critic al
materialelor privind administratia locala aparute in presa scrisa si pe
posturile de televiziune aflate in proprietatea trustului pe care il
conduceti" – se spunea in amintita scrisoare. Fara a-i nominaliza,
semnatarii fac referire la reprezentantii intereselor holdingului
"European Drinks" din structurile Consiliului Local Oradea si ale
Consiliului Judetean, directori, angajati sau "simpatizanti" ai unor
firme din holdingul "European Drinks" sau ai patronilor acestora,
despre care se insinueaza ca analizeaza deciziile celor doua organisme prin
prisma intereselor meschine ale celor amintiti.
profesionalism, precum si de caracterul tendentios si nejustificat critic al
materialelor privind administratia locala aparute in presa scrisa si pe
posturile de televiziune aflate in proprietatea trustului pe care il
conduceti" – se spunea in amintita scrisoare. Fara a-i nominaliza,
semnatarii fac referire la reprezentantii intereselor holdingului
"European Drinks" din structurile Consiliului Local Oradea si ale
Consiliului Judetean, directori, angajati sau "simpatizanti" ai unor
firme din holdingul "European Drinks" sau ai patronilor acestora,
despre care se insinueaza ca analizeaza deciziile celor doua organisme prin
prisma intereselor meschine ale celor amintiti.
Au oameni peste tot
Pentru a controla cat mai multe decizii din structurile
administratiei publice locale, fratii Micula si-au plantat in functii propriii
angajati, folosindu-se de listele PNL sau PSD, dupa caz. La alegerile pentru
Consiliul Judetean au candidat in 2004, pe listele PSD, Marioara Crisan, sef
Serviciu Financiar la Transilvania General Import Export SA (TGIE), pe pozitia
a treia, Ioan Cocos, gestionar la SC Stroh Transilvania, pe pozitia a saptea,
si Mirel Pustan, director la Comaliment SA, pe pozitia a noua. Prin prisma
faptului ca Teodor Maghiar, care se afla pe pozitia a doua a listei PSD pentru
Consiliul Judetean, a renuntat la calitatea de consilier judetean, cei trei
angajati ai fratilor Micula au urcat o pozitie, fiind alesi consilieri judeteni
impreuna cu colegii lor angajati la firmele din trustul "European
Drinks" din celelalte partide. La Partidul National Liberal Bihor, pe
prima pozitie a candidat pentru Consiliul Judetean Cornel Popa, fost director
general al SC Transilvania General Import – Export, trimis ulterior de fratii
Micula in Parlamentul Romaniei.
administratiei publice locale, fratii Micula si-au plantat in functii propriii
angajati, folosindu-se de listele PNL sau PSD, dupa caz. La alegerile pentru
Consiliul Judetean au candidat in 2004, pe listele PSD, Marioara Crisan, sef
Serviciu Financiar la Transilvania General Import Export SA (TGIE), pe pozitia
a treia, Ioan Cocos, gestionar la SC Stroh Transilvania, pe pozitia a saptea,
si Mirel Pustan, director la Comaliment SA, pe pozitia a noua. Prin prisma
faptului ca Teodor Maghiar, care se afla pe pozitia a doua a listei PSD pentru
Consiliul Judetean, a renuntat la calitatea de consilier judetean, cei trei
angajati ai fratilor Micula au urcat o pozitie, fiind alesi consilieri judeteni
impreuna cu colegii lor angajati la firmele din trustul "European
Drinks" din celelalte partide. La Partidul National Liberal Bihor, pe
prima pozitie a candidat pentru Consiliul Judetean Cornel Popa, fost director
general al SC Transilvania General Import – Export, trimis ulterior de fratii
Micula in Parlamentul Romaniei.
Iata de ce se poate afirma fara probleme ca organizatia PNL
Bihor este controlata 100% de trustul "European Drinks", caci
consilierii judeteni ai acestui partid, Traian Bulzan, Adrian Domocos, Vasile
Dragoi, Ioan Oprean, Viorel-Mircea Pop, Dumitru Voloseniuc si Gheorghe Craciun
(fosti sau actuali angajati ai trustului) voteaza conform intereselor economice
ale holdingului, si nu in interesul celor care au votat Partidul National
Liberal la alegerile locale din 2004.
Bihor este controlata 100% de trustul "European Drinks", caci
consilierii judeteni ai acestui partid, Traian Bulzan, Adrian Domocos, Vasile
Dragoi, Ioan Oprean, Viorel-Mircea Pop, Dumitru Voloseniuc si Gheorghe Craciun
(fosti sau actuali angajati ai trustului) voteaza conform intereselor economice
ale holdingului, si nu in interesul celor care au votat Partidul National
Liberal la alegerile locale din 2004.
Aceeasi situatie o regasim si la Consiliul Local Oradea. Pe
lista PSD o gasim pe Silvia Suciu, sef birou la TGIE SA, ca si pe Monica Vid,
colega de serviciu cu Silvia Suciu. Alti doi salariati ai holdingului
"European Drinks" au ocupat pozitii eligibile si au fost alesi pe
lista PNL Bihor pentru Consiliul Local. Este vorba de Ioana Aron-Blahuta,
consilier juridic la "Transilvania General Import Export" si Adrian
Sere, de la aceeasi firma.
lista PSD o gasim pe Silvia Suciu, sef birou la TGIE SA, ca si pe Monica Vid,
colega de serviciu cu Silvia Suciu. Alti doi salariati ai holdingului
"European Drinks" au ocupat pozitii eligibile si au fost alesi pe
lista PNL Bihor pentru Consiliul Local. Este vorba de Ioana Aron-Blahuta,
consilier juridic la "Transilvania General Import Export" si Adrian
Sere, de la aceeasi firma.
Habarnistul contestatar
Principala strategie adoptata de Bolojan pentru a se face
remarcat a fost aceea de a ataca in contencios administrativ cateva dintre
hotararile importante adoptate de Consiliul Local, referitoare la salubrizarea
municipiului, precum si la achizitionarea unor tramvaie.
remarcat a fost aceea de a ataca in contencios administrativ cateva dintre
hotararile importante adoptate de Consiliul Local, referitoare la salubrizarea
municipiului, precum si la achizitionarea unor tramvaie.
In ceea ce priveste prima hotarare trebuie remarcat faptul
ca gunoiul oradenilor era colectat si transportat pana la momentul deciziei
Consiliului Local intr-o groapa neecologica, o adevarata bomba cu ceas pentru
sanatatea oradenilor. Noua strategie de depozitare a deseurilor a fost facuta
in cadrul unui parteneriat public-privat cu firma maghiara Keviep incheiat la
data de 23 decembrie 2003. Contractul de asociere dintre Primarie si firma
maghiara negociata prin intermediul unei societati avocatiale din Bucuresti a
fost aprobat fara probleme de legislativul local; conditiile in care acest
parteneriat fusese stabilit erau mai mult decat multumitoare: in schimbul a 72
de hectare situate in Episcopia Bihor, Keviep se angaja ca, pe banii ei, sa
construiasca un depozit ecologic de deseuri, iar timp de 20 de ani sa-l si
administreze. Investitia la care se angaja firma era de 14 milioane de euro.
Noul contract le aducea oradenilor atat avantaje, cat si dezavantaje: un tarif
nou, superior celui actual, dar si un spatiu de depozitare modern, dupa modelul
celor care functioneaza in lumea civilizata. Reactia celor doi operatori care
se ocupau de colectarea si transportul gunoiului in groapa neecologica a fost
previzibila: cele doua societati au obiectat ca pretul de operare este mare,
desi, de-a lungul unui an de zile, avusesera timp destul pentru a purta
negocieri cu reprezentantii Primariei. Aceste negocieri au avut loc in cele din
urma, partile picand de acord asupra faptului ca, in calitate de unica
autoritate responsabila cu gestiunea serviciilor publice, Consiliul Local este
singura entitate care poate reglementa si controla serviciul de salubrizare.
Mergand pe ideea "decat un serviciu ieftin si prost facut, mai bine unul
putin mai scump, dar de calitate", operatorii au cazut de acord la un
moment dat asupra unor tarife de operare. In momentul in care, la inceputul
anului 2005, prima celula ecologica a intrat in functiune, una dintre societati
- Urbana – a "defectat".
Comportandu-se iresponsabil, managerii Urbana
au inceput sa transporte gunoiul foarte departe de Oradea,
in localitatea Alesd, intr-o groapa, de asemenea neecologica. Toate acestea in
ciuda Hotararii de Consiliu Local care obliga in mod precis operatorii sa
utilizeze noua celula ecologica abia data in functiune. In loc sa amendeze
imediat atitudinea iresponsabila a societatii, prefectul Ilie Bolojan s-a
raliat imediat actiunilor societatii, punand in discutie probleme de
oportunitate, iar nu de legalitate, legate de acest parteneriat public-privat.
Fara sa fie constient de lipsa de temeinicie a gestului sau, Bolojan i-a
indemnat neoficial pe responsabilii Urbana sa dea in judecata Consiliul Local.
Deocamdata, prima runda a procesului i-a fost societatii Urbana
total nefavorabila.
ca gunoiul oradenilor era colectat si transportat pana la momentul deciziei
Consiliului Local intr-o groapa neecologica, o adevarata bomba cu ceas pentru
sanatatea oradenilor. Noua strategie de depozitare a deseurilor a fost facuta
in cadrul unui parteneriat public-privat cu firma maghiara Keviep incheiat la
data de 23 decembrie 2003. Contractul de asociere dintre Primarie si firma
maghiara negociata prin intermediul unei societati avocatiale din Bucuresti a
fost aprobat fara probleme de legislativul local; conditiile in care acest
parteneriat fusese stabilit erau mai mult decat multumitoare: in schimbul a 72
de hectare situate in Episcopia Bihor, Keviep se angaja ca, pe banii ei, sa
construiasca un depozit ecologic de deseuri, iar timp de 20 de ani sa-l si
administreze. Investitia la care se angaja firma era de 14 milioane de euro.
Noul contract le aducea oradenilor atat avantaje, cat si dezavantaje: un tarif
nou, superior celui actual, dar si un spatiu de depozitare modern, dupa modelul
celor care functioneaza in lumea civilizata. Reactia celor doi operatori care
se ocupau de colectarea si transportul gunoiului in groapa neecologica a fost
previzibila: cele doua societati au obiectat ca pretul de operare este mare,
desi, de-a lungul unui an de zile, avusesera timp destul pentru a purta
negocieri cu reprezentantii Primariei. Aceste negocieri au avut loc in cele din
urma, partile picand de acord asupra faptului ca, in calitate de unica
autoritate responsabila cu gestiunea serviciilor publice, Consiliul Local este
singura entitate care poate reglementa si controla serviciul de salubrizare.
Mergand pe ideea "decat un serviciu ieftin si prost facut, mai bine unul
putin mai scump, dar de calitate", operatorii au cazut de acord la un
moment dat asupra unor tarife de operare. In momentul in care, la inceputul
anului 2005, prima celula ecologica a intrat in functiune, una dintre societati
- Urbana – a "defectat".
Comportandu-se iresponsabil, managerii Urbana
au inceput sa transporte gunoiul foarte departe de Oradea,
in localitatea Alesd, intr-o groapa, de asemenea neecologica. Toate acestea in
ciuda Hotararii de Consiliu Local care obliga in mod precis operatorii sa
utilizeze noua celula ecologica abia data in functiune. In loc sa amendeze
imediat atitudinea iresponsabila a societatii, prefectul Ilie Bolojan s-a
raliat imediat actiunilor societatii, punand in discutie probleme de
oportunitate, iar nu de legalitate, legate de acest parteneriat public-privat.
Fara sa fie constient de lipsa de temeinicie a gestului sau, Bolojan i-a
indemnat neoficial pe responsabilii Urbana sa dea in judecata Consiliul Local.
Deocamdata, prima runda a procesului i-a fost societatii Urbana
total nefavorabila.
Cei doi presedinti de complet care au judecat procesul au
decis ca SC Urbana nu are dreptate sa atace pentru ilegalitate cele doua
decizii ale legislativului local prin care s-a impus inchiderea vechii halde
neecologice a orasului si prin care s-a pus tarif maxim pentru serviciile de
salubrizare menajera la nivelul Oradei, in conditiile in care municipalitatea
nu are nici un fel de relatie contactuala cu societatile de salubritate din
Oradea. Acest joc de-a soarecele si pisica a continuat insa, odata cu
contestarea de catre prefect in contencios administrativ a acestor hotarari,
manevra care ameninta sa arunce Oradea
intr-o criza fara precedent.
decis ca SC Urbana nu are dreptate sa atace pentru ilegalitate cele doua
decizii ale legislativului local prin care s-a impus inchiderea vechii halde
neecologice a orasului si prin care s-a pus tarif maxim pentru serviciile de
salubrizare menajera la nivelul Oradei, in conditiile in care municipalitatea
nu are nici un fel de relatie contactuala cu societatile de salubritate din
Oradea. Acest joc de-a soarecele si pisica a continuat insa, odata cu
contestarea de catre prefect in contencios administrativ a acestor hotarari,
manevra care ameninta sa arunce Oradea
intr-o criza fara precedent.
Deschis la capuseli
O alta initiativa aprobata de Consiliul Local Oradea, dar
contestata fara motiv de prefect, a vizat imbunatatirea calitatii serviciului
de transport public, parte dintr-o strategie elaborata de refacere a
infrastructurii, care a insemnat de fapt o modernizare totala: reabilitarea
retelei de canalizare, refacerea cailor de rulare, imbunatatirea parcului auto
cu 30 de autobuze noi. Pentru desavarsirea strategiei, reprezentantii
Consiliului Local au decis achizitionarea a 23 de garnituri de tramvaie moderne
de la Regia de Transport din Berlin,
decizie care a starnit o reactie vehementa din partea lui Ilie Bolojan.
contestata fara motiv de prefect, a vizat imbunatatirea calitatii serviciului
de transport public, parte dintr-o strategie elaborata de refacere a
infrastructurii, care a insemnat de fapt o modernizare totala: reabilitarea
retelei de canalizare, refacerea cailor de rulare, imbunatatirea parcului auto
cu 30 de autobuze noi. Pentru desavarsirea strategiei, reprezentantii
Consiliului Local au decis achizitionarea a 23 de garnituri de tramvaie moderne
de la Regia de Transport din Berlin,
decizie care a starnit o reactie vehementa din partea lui Ilie Bolojan.
In fapt, responsabili ai regiei de transport si ai
Consiliului Local din Oradea au vizitat mai multe regii similare din Occident,
pentru a depista oportunitati de achizitionare a unor tramvaie care sa
corespunda din punct de vedere tehnic cu liniile din municipiu, dar cu dotari
la nivel european. Cele mai bune garnituri au fost depistate la Regia de
Transport din Berlin, ai carei manageri au fost de acord sa disloce 23 de
tramvaie din cele peste 400 pe care le utilizeaza astazi, dar numai la un pret
de 115 mii de euro bucata, ceea ce ar fi insemnat un efort financiar de peste
2,5 milioane de euro pentru Oradea. In urma unor negocieri indelungate,
responsabilii oradeni au reusit sa coboare nesperat pretul la circa 65 de mii
de euro, facand o economie de peste un milion de euro, in conditiile in care
tramvaiele nemtesti dispuneau si de un echipament de recuperare a curentului
electric, avand un consum redus cu 30 la suta, calitate ce amortiza investitia
in decurs de 9-10 ani de la exploatare si care, astfel, permitea regiei de
transport oradene sa nu mai mareasca deloc tariful de transport!
Consiliului Local din Oradea au vizitat mai multe regii similare din Occident,
pentru a depista oportunitati de achizitionare a unor tramvaie care sa
corespunda din punct de vedere tehnic cu liniile din municipiu, dar cu dotari
la nivel european. Cele mai bune garnituri au fost depistate la Regia de
Transport din Berlin, ai carei manageri au fost de acord sa disloce 23 de
tramvaie din cele peste 400 pe care le utilizeaza astazi, dar numai la un pret
de 115 mii de euro bucata, ceea ce ar fi insemnat un efort financiar de peste
2,5 milioane de euro pentru Oradea. In urma unor negocieri indelungate,
responsabilii oradeni au reusit sa coboare nesperat pretul la circa 65 de mii
de euro, facand o economie de peste un milion de euro, in conditiile in care
tramvaiele nemtesti dispuneau si de un echipament de recuperare a curentului
electric, avand un consum redus cu 30 la suta, calitate ce amortiza investitia
in decurs de 9-10 ani de la exploatare si care, astfel, permitea regiei de
transport oradene sa nu mai mareasca deloc tariful de transport!
Asa cum spuneam, desi Consiliul Local Oradea a aprobat
achizitionarea acestor garnituri, prefectul Ilie Bolojan a contestat imediat
hotararea, sustinand ca o asemenea achizitie trebuia sa fie facuta prin
licitatie publica, fara sa inteleaga ca, la un asemenea nivel, orice licitatie
publica ar fi generat aparitia unor intermediari/capuse care ar fi avut
posibilitatea de a baga in buzunar pe baza de comision sute de mii de euro
nemunciti.
achizitionarea acestor garnituri, prefectul Ilie Bolojan a contestat imediat
hotararea, sustinand ca o asemenea achizitie trebuia sa fie facuta prin
licitatie publica, fara sa inteleaga ca, la un asemenea nivel, orice licitatie
publica ar fi generat aparitia unor intermediari/capuse care ar fi avut
posibilitatea de a baga in buzunar pe baza de comision sute de mii de euro
nemunciti.
Bolojan insista asupra legalitatii actelor adoptate de
Consiliul Local Oradea si pozeaza in aparatorul unei ordini legale pe care
multi specialisti in administratie publica o considera contraproductiva. Caci legea achizitiilor publice impusa administratiei locale, bazata pe oferta de
pret cea mai scazuta, se transforma de multe ori si in oferta calitativa cea
mai scazuta, un lucru cat se poate de daunator la modul in care este cheltuit
banul public. In cazul haldei de gunoi, ia apararea unui prestator de servicii
care doreste sa practice tarife pentru populatie aproape duble fata de cele
maximale dorite de municipalitate. Or, in acest caz, este evident ca aparand
asa-zisa ordine legala, Bolojan nu ia in considerare interesul cetateanului:
accesul la servicii publice de calitate la un pret cat mai mic si care sa-i
afecteze cat mai putin buzunarele.
Consiliul Local Oradea si pozeaza in aparatorul unei ordini legale pe care
multi specialisti in administratie publica o considera contraproductiva. Caci legea achizitiilor publice impusa administratiei locale, bazata pe oferta de
pret cea mai scazuta, se transforma de multe ori si in oferta calitativa cea
mai scazuta, un lucru cat se poate de daunator la modul in care este cheltuit
banul public. In cazul haldei de gunoi, ia apararea unui prestator de servicii
care doreste sa practice tarife pentru populatie aproape duble fata de cele
maximale dorite de municipalitate. Or, in acest caz, este evident ca aparand
asa-zisa ordine legala, Bolojan nu ia in considerare interesul cetateanului:
accesul la servicii publice de calitate la un pret cat mai mic si care sa-i
afecteze cat mai putin buzunarele.
Mai mult decat atat, prefectul face si jocul unor grupuri de
interese direct implicate in ambele probleme: intermediarii care doresc sa
capuseze bugetul local prin organizarea unei licitatii internationale pentru
achizitionarea de tramvaie si holdingul fratilor Micula care vor sa puna mana
pe serviciul de salubritate al orasului.
interese direct implicate in ambele probleme: intermediarii care doresc sa
capuseze bugetul local prin organizarea unei licitatii internationale pentru
achizitionarea de tramvaie si holdingul fratilor Micula care vor sa puna mana
pe serviciul de salubritate al orasului.
Datorii disparute subit
Prefectul Ilie Bolojan este implicat si in afaceri detinand
doua societati din domeniul comertului. Ciudat este faptul ca la finele anului
trecut, conform statisticilor Ministerului Finantelor, firmele patronate de
Bolojan, SC Campus si Campus
Com SRL acumulau datorii la bugetul de stat de circa 1,5 miliarde lei. Anul
acesta, brusc, cele doua societati au disparut de pe "lista
datornicilor", in conditiile in care afacerile prefectului nu au avut o
evolutie spectaculoasa. De unde a avut Bolojan banii necesari, peste un miliard
si jumatate, pentru a-si plati intr-un timp record datoria la stat, de vreme ce
in declaratia de interese sustine ca el si sotia sa, Florentina, nu incaseaza
impreuna mai mult de 67,2 milioane lei pe an, adica putin peste 5 milioane
lunar? Prefectul ar trebui astfel sa ofere explicatii opiniei publice vizavi de
acuzatia ca la mijloc s-ar afla controversatii magnati Ioan si Viorel Micula
care ar fi platit datoriile acumulate de societatile lui Bolojan, cumparandu-i
astfel bunavointa.
doua societati din domeniul comertului. Ciudat este faptul ca la finele anului
trecut, conform statisticilor Ministerului Finantelor, firmele patronate de
Bolojan, SC Campus si Campus
Com SRL acumulau datorii la bugetul de stat de circa 1,5 miliarde lei. Anul
acesta, brusc, cele doua societati au disparut de pe "lista
datornicilor", in conditiile in care afacerile prefectului nu au avut o
evolutie spectaculoasa. De unde a avut Bolojan banii necesari, peste un miliard
si jumatate, pentru a-si plati intr-un timp record datoria la stat, de vreme ce
in declaratia de interese sustine ca el si sotia sa, Florentina, nu incaseaza
impreuna mai mult de 67,2 milioane lei pe an, adica putin peste 5 milioane
lunar? Prefectul ar trebui astfel sa ofere explicatii opiniei publice vizavi de
acuzatia ca la mijloc s-ar afla controversatii magnati Ioan si Viorel Micula
care ar fi platit datoriile acumulate de societatile lui Bolojan, cumparandu-i
astfel bunavointa.
Sursa www.ziua.ro
Luca ILIESCU
Luca ILIESCU